Am revenit timid pe banda de alergare.Timid si temator.Acum ii inteleg pe sportivi ( nu ca m-as pretinde unul ) de ce dupa o accidentare sunt mai " rezervati " in a da totul pe teren, in a se implica in clinciuri fizice.Orice junghi orice contractura musculara ma face sa tresar.Asta are si o parte buna.Sper sa ma faca sa fiu mai atent cu mine si cum felul in care abordez antrenamentele. In fond important e sa pot alerga, nu sa alerg maratoane.Placerea principala e alergatul nu competitia in sine. Pentru spusa asta recunosc ca mi-am suprimat cantitatea de testosteron :)) .
Nu sunt un fan al muzicii dance-house dar recunosc ca de prin '98 am o slabiciune pentru Faithless, de cand a aparut Insomnia.
Acum, alerg foarte bine pe asta:
Dj Tiesto feat Maxi Jazz-Dance for life
Asculta mai multe audio diverse
Are exact ritmul care-mi gaseste ritmul, care ma face sa vad prin blocurile gri de vis-a-vis, prin oamenii care se grabesc spre serviciu, prin orasul asta murdar.Stau si ma gandesc cat va mai dura oare pana cand ne vom pune pe fata un fel de ochelari prin care sa vedem campuri verzi, munti stancosi ....sau ma rog femei goale. I-as gasi tare necesari !
vineri, 26 noiembrie 2010
miercuri, 17 noiembrie 2010
Constatare
Primul PC mai serios adica un PII la 266 Mhz l-am avut cred ca prin '97-'98 L-am umplut imediat cu jocuri si muzica. Gemea hardul de 3.2 giga.!!
Apoi mi-am luat un CD Teac destept, care stia sa scrie CD-uri. S-a relaxat hardul! Mi-am pastrat pe unitatea de stocare doar jocurile pe care le jucam si muzica pe care o ascultam in delir.
Acum, am cred ca in jur de 30 Gb de muzica pe laptop si un Mp3 player cu 4 Gb si doua foldere Alergare si Ascultare ( doua stari d-ale mele ). Muzica amestecata, pentru trecerea timpului atunci cand alerg sau atunci cand ma misc prin Bucuresti.
S-a pus praful de doua degete pe castele mele. Nici nu stiu daca mai exista cutiile in care tineam cele vreo 150 de caste. Cred ca le mai asculta mama p-alea mai "ascultabile".
Erau vremuri cand aveam . Luam caseta cu albumul X al trupei Y si il ascultam cap-coada, o data sau de mai multe ori. Nu derulam nici macar o melodie pentru ca pretuiam muzica la adevarata ei valoare. In liceu, cu alocatia pe o luna imi luam 3 casete Viva, cu multa rabdare si ceva bani de la tata ajungeam prin Bucuresti la magazinul Muzica si imi luam cine stie ce raritate de album.
Acum cu doua clickuri si cateva minute de asteptare imi iau o intreaga discografie, pe care nici macar nu mai am bunul simt sa o mai ascult in intregime.
Mai exista oare lucruri care nu se perimeaza ?
Apoi mi-am luat un CD Teac destept, care stia sa scrie CD-uri. S-a relaxat hardul! Mi-am pastrat pe unitatea de stocare doar jocurile pe care le jucam si muzica pe care o ascultam in delir.
Acum, am cred ca in jur de 30 Gb de muzica pe laptop si un Mp3 player cu 4 Gb si doua foldere Alergare si Ascultare ( doua stari d-ale mele ). Muzica amestecata, pentru trecerea timpului atunci cand alerg sau atunci cand ma misc prin Bucuresti.
S-a pus praful de doua degete pe castele mele. Nici nu stiu daca mai exista cutiile in care tineam cele vreo 150 de caste. Cred ca le mai asculta mama p-alea mai "ascultabile".
Erau vremuri cand aveam . Luam caseta cu albumul X al trupei Y si il ascultam cap-coada, o data sau de mai multe ori. Nu derulam nici macar o melodie pentru ca pretuiam muzica la adevarata ei valoare. In liceu, cu alocatia pe o luna imi luam 3 casete Viva, cu multa rabdare si ceva bani de la tata ajungeam prin Bucuresti la magazinul Muzica si imi luam cine stie ce raritate de album.
Acum cu doua clickuri si cateva minute de asteptare imi iau o intreaga discografie, pe care nici macar nu mai am bunul simt sa o mai ascult in intregime.
Mai exista oare lucruri care nu se perimeaza ?
joi, 28 octombrie 2010
Povestea unui maraton ratat
Desi evenimentul e fumat si partial cicatrizat am sa vorbesc totusi despre el.Asta pentru ca, amica " Floare de Cires " m-a provocat . Pe acesta cale tin sa-i multumesc pentru ca mai scriu si eu cate ceva pe blog :) .
Plecasem acum cateva luni cu un avant muncitoresc ( pe care inca-l port in suflet ) sa rup nori si sa particip la Maratonul International Bucuresti in proba de semimarraton. M-am antrenat pe rupte vreo 6 luni si de unde la inceputul anului dupa vreo 3-4 km eram rupt in doua si cu limba scoasa de vreo doi coti, am ajuns prin septembrie sa alerg la antrenamente 12-15 km. Ce sa mai, eram pregatit! Chiar facusem o simulare in Herestrau si alergasem vreo 4 ture adica aproximativ 24 km.
La inceputul lui octombrie dupa un antrenament banal am resimtit o durere la genunchi.Am tratat cu gheata, antiinflamtoare si repaus o saptamana. Am revenit la antrenamentele obisnuite, dar si durerea a revenit........probabil in spirit de solidaritate cu genunchiul meu.
Am mers la un nenea doctor sportiv, am facut un RMN si am privit Maratonul de pe margine, aplaudand si facand fotografii.
Acum mai am de asteptat vreo 10 zile pana sa imi reiau antrenamentele. De data asta sper sa fie bine si sper sa fiu eu mai intelept in a-mi alege suprafata pe care alerg, incaltamintea pe care o folosesc si intensitatea pe care mi-o impun.
Plecasem acum cateva luni cu un avant muncitoresc ( pe care inca-l port in suflet ) sa rup nori si sa particip la Maratonul International Bucuresti in proba de semimarraton. M-am antrenat pe rupte vreo 6 luni si de unde la inceputul anului dupa vreo 3-4 km eram rupt in doua si cu limba scoasa de vreo doi coti, am ajuns prin septembrie sa alerg la antrenamente 12-15 km. Ce sa mai, eram pregatit! Chiar facusem o simulare in Herestrau si alergasem vreo 4 ture adica aproximativ 24 km.
La inceputul lui octombrie dupa un antrenament banal am resimtit o durere la genunchi.Am tratat cu gheata, antiinflamtoare si repaus o saptamana. Am revenit la antrenamentele obisnuite, dar si durerea a revenit........probabil in spirit de solidaritate cu genunchiul meu.
Am mers la un nenea doctor sportiv, am facut un RMN si am privit Maratonul de pe margine, aplaudand si facand fotografii.
Acum mai am de asteptat vreo 10 zile pana sa imi reiau antrenamentele. De data asta sper sa fie bine si sper sa fiu eu mai intelept in a-mi alege suprafata pe care alerg, incaltamintea pe care o folosesc si intensitatea pe care mi-o impun.
miercuri, 22 septembrie 2010
In fuga.....
N-am mai scris de ceva vreme. Nu prea mai stiu ce sa scriu, dar umblu tiptil printre blog-uri. La mine trebuie sa vina toamna tarzie si iarna ca pot sa ies din pielea asta arsa de soare si de voie buna si sa intru in aia palida si grava de iarna.
Locul insa este umplut. Nu am lasat " campul " necultivat.Imi hranesc mintea cu multa muzica, cu ritmuri cadentate care cad in tandem cu pasii pe aleile parcului, printre oamnei care-si plimba cainii sau copii (nu e mare diferenta :)) si unii si altii sunt tinuti in hamuri, nu e o rautate ci doar o constatare ).
Imi intersectez privirile in semn de SALUT cu altii asemenea mie cu tricouri transpirate si casti in urechi. Pe unii ii stiu, pentru ca ne vedem des, pe altii nu. De curand m-am altaturat unui grup de oameni cu preocupari similare. Intr-un moment de introspectie ma gandeam ca pe oamenii ii defineste clar ideea de grup. Indiferent cat de ursuzi ar fi, pana la urma sfarsesc alaturandu-se unora macar la fel de ursuzi ca ei, dar nu raman singuri. Asta am facut si eu si cu blogul si cu alergarea.
Mai sunt 3 saptamnii pana la concurs si ma cam sacaie un genunchi. Sper sa nu fie nimic grav sau daca este, sa fie dupa concurs :) . Doamne fereste! Bine ca s-a inentat gheata si aspirina.
Hai ca-mi bag castile in urechi si-am pornit....
Rammstein, Feuer Frei!
Asculta mai multe audio diverse
Sa auzim de bine!
Locul insa este umplut. Nu am lasat " campul " necultivat.Imi hranesc mintea cu multa muzica, cu ritmuri cadentate care cad in tandem cu pasii pe aleile parcului, printre oamnei care-si plimba cainii sau copii (nu e mare diferenta :)) si unii si altii sunt tinuti in hamuri, nu e o rautate ci doar o constatare ).
Imi intersectez privirile in semn de SALUT cu altii asemenea mie cu tricouri transpirate si casti in urechi. Pe unii ii stiu, pentru ca ne vedem des, pe altii nu. De curand m-am altaturat unui grup de oameni cu preocupari similare. Intr-un moment de introspectie ma gandeam ca pe oamenii ii defineste clar ideea de grup. Indiferent cat de ursuzi ar fi, pana la urma sfarsesc alaturandu-se unora macar la fel de ursuzi ca ei, dar nu raman singuri. Asta am facut si eu si cu blogul si cu alergarea.
Mai sunt 3 saptamnii pana la concurs si ma cam sacaie un genunchi. Sper sa nu fie nimic grav sau daca este, sa fie dupa concurs :) . Doamne fereste! Bine ca s-a inentat gheata si aspirina.
Hai ca-mi bag castile in urechi si-am pornit....
Rammstein, Feuer Frei!
Asculta mai multe audio diverse
Sa auzim de bine!
sâmbătă, 21 august 2010
duminică, 8 august 2010
vineri, 6 august 2010
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
